GUIDA  Piemonte/Canzoni dialettali Piemontesi/Canzoni dialettali del XIX secolo

Da Wiki.
Versione del 18 lug 2018 alle 10:24 di Colonnello (Discussione | contributi)

(diff) ← Versione meno recente | Versione attuale (diff) | Versione più recente → (diff)

Piemonte/Canzoni dialettali Piemontesi/Canzoni dialettali del XIX secolo

  • Scritte nelle carceri correzionali:
1. Crudel destin
Destin becco-foutù
T as propi faaila grisa
A sciodme papatanù
Sout n’erbo al meìs dla bisa.
Da già ch’a t’è vnù ’I tiòh
D’ «emneme dsour un brich.
Perché crudel destin
Nen feme un ravanin?
J ’avia già da pcitin
Na provision d’ mal d'pansa
Ora pr’ un verb latin,
Or pr’una concordansa;
Ventava minca tan
Difendme ’l fabrian;
Perchè crudel destin
Nen feme un ravanin?
Dop avei fait in Ast
L’oulouch anit’ un colege
J ’eu dvù buteme ’I bast
Per quater couje d’Lege;
J ’eu dvù mastiè i limon
Con Fabro e con Tohon;
Perchè crudel destin
Nen feme un ravanin ?
J ’eu fait el can dughin
Su le pianà dlà blessa,
Ma pr’ un foutù basin,
Pr’ una foutua caressa
La mort m’ avia già'n brass,
E ‘l Disu s’ lustrava l’ pnass
Perchè crudel destin
Nen feme un ravanin?
Lassandme sbaluchè
Dal lanternon dla gloria
Dì e néut j’eu sul papè
Frustame ta sicoria;
E j’eu peni vist un lum
Sens’euli, e sporch d’ fum;
Perchè crudel destin
Nen feme un ravanin?
Con intenssion d'cambiè
Alour, comedia e scena,
Son slait a rubalè
Su l’Arno e su la Sena;
Ma da per lui j’eu vdù
D’gianfouire e d’foi foutù;
Perchè crudel destin
Nen feme un ravanin?
Sentiendme peui già stanch
D’martleme in vers la gnuca
I son batume i fianch
In prosa per la pruca;
Son piame la lega!
Parei d’un servissial;
Perchè crudel destin
Nen feme un ravanin?
Al pover j’eu fait dè
So camp e soa filerà,
J ’eu fait surtì pi d’trè
Ch’a l’ero ‘n caponera;
Ma j'ait fasend surtì
I son entraje mi;
Perchè crudel destin
Nen feme un ravanin?
Sperand ant un moment
Finì sta vita croja,
J aspeto santament
La visita del boja
Ch’am vena a liberè
Con un bon causs darè;
Perchè crudel destin
Nen feme un ravanin?
Pi tost che deurvme j’eui
La man dla Providenssa
Podia ben strassè ’n feui
Dal liber dl’esistenssa.
El mond stasiilo nen
Con un fabioch d’men?
Perchè crudel destin
Nen feme un ravanin?
2. Mia anima
Povra amia, povra coumpagna
Di me crussi, di me anéui,
Guarda lì t’ses ant la bagna
Fina al col, fin dsoura j’eui;
Guarda lì, venta a la fin
Rangiè i cont con el destin:
Sensa affano, sensa paura
Slarga j'ale, e vatne pura!
Fa courage, o povra amia,
Laste nen piè dal magon
Pr’una corda, pr'una gria,
Pr’un pò d’paja ant’un canton.
Sout la porpora aj n’è d’coui
Ch’a stan peg che soul ai frouj:
Sensa affann, sensa paura
Slarga j’ale, e vatne pura!
Cosa vallo ch’it tratene
Fra le nebie d' cousta val
A combate con le pene
A fe ’I ben per cheuje ‘l mal?
Cosa vallo sgambitè
Senza gnanca un strass d’ perchè?
Sensa affann, sensa paura
Slarga j’ale e vatnee pura!
Con l’amour t’ses ambarcate
E ‘l limon i t’as perdù,
A la gloria i t’ses fidate,
E l’invidia a l’a courù;
Seuspirand la libertà
Le cadenè i t’as trouvà:
Sensa affann, sensa paura
Slarga j’ale e vatne pura!
Deans l’Eterno quand i t’vade
A informelo di fait lo,
S’a t’ciamrà s’ t’ fasie d’ balade,
Bassa jeui, djs nen che d’uso;
S’a t’ciamarà s’ t’ere sturdì,
Strens le spale e dis che d’ sì:
Sensa affann, sensa paura
Slarga j'ale e vatne pura!
Dis, sout vous, che a l’amicissia
Da bon fìeul i t’as cherdù;
Dis che d’j’omni la giustissia
T’as trop vist, trop conossù;
Dis ch’i t’ses mai fait lustrè
Da gnun papa e da gnun re:
Sensa affann, sensa paura
Slarga j ’ale e vatne pura!
Dis ch’i t’as mai fait vendetta
Contra d'coui ch’a l’ voulio pers,
Che cantand quaich cansonetta,
Che sfogandte con quaich vers;
Dis ch’i t’as mai avù cheur
D’ vedde un autr ant’el malheur:
Sensa affann, sensa paura
Slarga j’ale e vatne pura!
I lo seu, t’ses ancour gnanca
D’toa carriera a la metà,
Ma i seu dcò ch’i t’ses già stanca
D’ vedie tant perseguità,
Lassme, lassme posé j’oss:
Souta un sales, ant un foss:
Sensa affann, sensa paura
Slarga j'ale e vatne pura!